Constanta

Litoralul maritim românesc are o lungime de 82 km ?i este cuprins între Capul Midia ?i Vama Veche, lungima total? a ??rmului românesc fiind de 245 km, de la locul de v?rsare în mare a gârle

Litoralul maritim românesc are o lungime de 82 km ?i este cuprins între Capul Midia ?i Vama Veche, lungima total? a ??rmului românesc fiind de 245 km, de la locul de v?rsare în mare a gârlei Musura, pân? în la sud de satul Vama Veche ( între paralele 44⁰25 ^¢ latitudine nordic? ?i paralela 43⁰45 ^¢ latitudine sudic?), iar locaslit??ile ?i sta?iunile balneo-climaterice ale litoralului românesc sunt siituate la acelea?i coorodnate cu loclit??ile Split, Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marino, La Spezia, Monaco, Nice, Avignon. ??rmul este deosebit de variat, format din forme u?or ondulate, cu capuri accentuate ?i golfuri prelungite adânc pe v?ile dobrogene, cu faleze, plaje ?i cordoane de nisip. Marea, în ac?iunea ei erodant?, a f?cut ca ??rmul s? se retrag? continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane ?i lagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezint? dou? treimi din lungimea Litoralului, au în?l?imi ce variaz? între 20 ?i 40 m: de la capul Singiol (punctul “Pesc?rie”, la intrarea ?n Mamaia), faleya cre?te spre sud pân? la 35 m pentru a sc?dea apoi la 10-15 m, ca s? ajung? la Eforie ?i capul Tuzla pân? la aproape 40 m, ca spre Costine?ti ?i mangalia s? scad? din nou spre 10-20 m ?i apoi s? creasc? spre Vama Veche.Str?lucirea soarelui pe Litoralul Românesc are o medie anual? de 2.500 de ore, identic? cu cea de pe plajele coastei dalmatine (Croa?ia) ?i apropiat? de cea a coastelor mediteranee. În zona Agigea se afl? unica rezerva?ie de dune marine din România, la 50 m de mare, în vecin?tatea sanatoriului TBC Osteoarticular “Dr.V.Climescu” ?i ocup? o suprafa?? dee 5 ha pe un platou mai înalt.

 

Ora?ul N?vodari este cel mai tân?r ora? al Litoralului   Româneasc, situat pe malul sudic al lacului Ta?aul ?i pe istmul dintre acesta ?i lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Alb?-Midia-N?vodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Canalul are o lungime de 26,6 km ?i se desprinde din Canalul Dun?re-Marea Neagr? la km 35, în dreptul localit??ii Poarta Alb?, obiectivle sale hidrotehnice fiind ecluza Ovidiu ?i ecluza N?vodari, precum ?i porturile Ovidiu ?i Lumini?a, care se adaug? portului maritiim Midia. Ora?ul s-a ridicat pe locul satului de pescari cu acela?i nume, fiind ast?zi un important centru industrial al ??rii. Data înfiin??rii este 14 august1975.

 

 

Mamaia, considerat? o perl? a Litoralului Românesc, este situat? pe cordonul de nisip ce separ? apele s?rate ale m?rii de apele dulci ale lacului Siughiiol. Plaja Mamaia este cea mai mare plaje a Litoralului Românesc, cu o lungime de 10 km – de la Hotelul “Parc” la “Hanul Pira?ilor” – ?i o l??ime ce variaz? între 100 ?i 200 m la nord ?i 50-100 m la sud.

La sfâr?itul secolului XIX, pirncipala plaje a ora?ului Constan?a se afla “La Vii”, spre faleza sudic? a ora?ului, laje la care se mergea cu un tren a c?rui gar? era în drptul actualului sediu al Tribunalului Constan?a. Începutee fiind lucr?rile de amenajare ale Portului Constan?a, de c?tre Anghel Saligny, necesitatea schimb?rii plajei ora?ului face ca alegerea s? cad?, ca urmare a insisten?leor primarului profesorul Ion B?nescu, asupra unui teren pustiu, cu dune ce atngeau chiar ?i 6-7 m, la est dinspre lacul Siutghiol, la cap?tul c?ruia se afla satul de pescari Mamaia. Inaugurat? la 22 august 1906, statiunea beneficia de o cale ferat? ce o lega de Constan?a ?i o gar? aflat? în dreptul actualului restaurant “Tic-Tac”, drumul pân? la staa?iune   având o durat? de o or? ?i jum?tate. Planurile de parcelare a plajei ?i de sistematizare a terenului sunt încredin?ate arhitectului Ed.Redon, dar pân? la Primul R?zboi Modial nu apar decât câteva vile ?i Pavilionul de B?i (distrus de un incendiu în 1920), conceput de arhitectul Petre Antonescu , iar în 1913 un mic parc amenajat.În perioada 1925/1938 se construiesc cele mai multe cl?diri de dinainte de al Doilea R?zboi Mondial.Se începe prin în?l?area a 35 de vile, cu deosebire în jurul Pavilionul Regal ?i al Cazinoului (construit în 1935), iar în 1934 este în?l?at? prima vil? cu regim de hotel, vila “Albatros”, ca între 1936-1938 s? se construiasc? primul hotel   “Grand Hotel Rex”. Dup? al Doilea R?zboi Mondial, sta?iunea Mamaia începe, treptat, treptat, s? capete înf??i?area de ast?zi, r?mânând mereu cea mai mare sta?iune de pe litoral.

Localitatea Agigea este situat? pe ?oseaua Constan?a- Mangalia, la 10 km de centrul Constan?ei, pân? la ??rmul m?rii fiind 3 km. Cunoscut? prin Sanatoriul TBC Osteoarticular “Dr.V.Climescu”, func?ionând din anii interbelici ?i prin unica rezerva?ie de dune marine din România. Intr? în circuitul turistic fluvio-marin din 1984, aici fiind poarta spre Mare   a Canalului Dun?re-Marea Neagr?.

În zona Agigea, a debu?eului Canalului, se afl? ?i noul Port Constan?a-Sud, de 2.460 ha, cu 10.450 m de diguri ?i o suprafa?? a acvatoriului de 1.200 ha, fiind unul dintre cele mai mari de pe mapamond din punct de vedere al traficului. Zona de sud de la gura de debu?are a Canalului Dun?re-Marea Neagr? este rezervat? Zonei Libere Agigea.

 

Eforie-Nord , a doua sta?iune ca m?rime de pe Litoral în ceea ce prive?te num?rul de locuri, dup? Mamaia, este situat? pe o falez? înalt? de 30 m, pe por?iunea de uscat dintre Tchirghiol ?i Mare. Are o plaje cu o llungime de circa 3 km, atingând în partea de sud o l?rgime maxim? de 100 m, ap?raat? de ?apte diguri de larg.

În 1893 Eforia Spitalelor Civile din Capital? cump?r? de la ministerul Domeniilor terenul pentru construirea unui stabiliment balnear pentru copii. A?a cum motiva dr.N.G.Chernbach, înfiin?area unui “Spital Maritim sau Sanatoriu pentru copiii scrofulo?i de la Techir-ghiol “ era “menit a regenera copiii scrofulotuberculo?i din frageda lor vârst? ?i a salva prin acst tratament o genera?ie întreag? de a c?dea victim? celui mai implacabil du?man al spe?ei uumane.” Terenul arid al celor dou? Eforii avea s? se schimbe repede, prin planta?ii de salcâmi ?i pini. Plabnul viitoarei a?ez?ri este întocmit în 1894, perimeturl cuprinzând ?i o ?coal? ?i o geamie. În 1901 se construie?te în zona actualului hotel “Europa” un stabiliment sanatorial pentru copii, un altul fiind situat pe malul lacului Techirghiol, primele vile în?l?ându-se dup? 1908. În deceniul patru al secolului trecut se coonstruiesc primele hoteluri, vile ?i cl?diri administrative. Apa curent? este introdus? dup? 1936.

 

Techirghiol este o sta?iune a?ezat? pe malul nord-vestic al lacului cu acelaa?i nume (11,6 kmp), într-o vâlcea înconjurat? de un climat mai continental, în care se simt mai mult efectele brizei de lac, decît cele ale brizei marine. Zona în care s-a dezvoltat a?ezarea este de?in?toarea unor urme de via?? neîntrerupte din neolitic. Prima men?iune documentar? dateaz? din 1560, cînd a?ezarea este amintit? într-un firman al Sultanului. Numele localit??ii vine din limba turc? ?i are ca surs? de insipra?ia culoarea cenu?ie a apelor lacului cu aspect v?rgt (techir). Spre sfâr?itul secolului Xix se fac primele analize ale apei lacului ?i ale n?molului de Techirghiol ?i se amenajeaz? primele stabilimente balneare. LA 1899 sta?iunea este declarat? sta?iune balnear?.

Techirghiol este singura sta?iune de pe litoral profilat? exclusiv pe tratament balnear, pentru afec?iuni reumatismale ?i ginecologice. Ca obiectiv de interes istoric se remarc? Monumentul Eroilor, în?l?at la 1931 (sculptor, D.M???oanu) ??i Biserica de lemn construit? în jude?ul Mure?, strîmutat? la 1921 dee c?tre Carol al II-lea la Sinaia ?i adus? în 1951 la Techirghiol. În incinta Mân?stirii de maici se afl? o fântân? cu sculptur? (Sf.Pantelimon)   semnat? de Ion Jalea. Cl?direa fostului C?min Cultural a fost Casa lui Constantin T?nase, d?ruit? marelui actor de c?tre Prim?ria localit??ii.  

 

Eforie Sud este situat? la 4 km nord de paralela 44, pe un promontoriu înalt de 5-30 m, un pinten calcaros ce constituie leg?tura malului drept al v?ii Techirghiol cu faleza M?rii Negre ?i a luat fiin?? în urma aceluia?i proces de valorificare balnear? a lacului Techirghiol, la începutul secolului XX. Pân? la sfâr?itul secolului XIX nu se aflau aici decât p??uni ?i culturi agricole. Pe terenul actualei Po?te se afla o stân? ?i un grajd, iar la 1898 iau fiin?? Ba?ile Movil?, a?a cum se va numi localitatea pân? în 1920, ca mai apoi s? se numeasc? pân? la 1948 Carmen Szlva, iar pân? în 1962 Vasile Roait?. La ini?iativa proprietarului Movil? sunt construite dou? mari hoteluri, Parc ?i B?i, iar între 1903-1913 circa 50 de vile ?istabilimente hoteliere ?i balneare.În peroada interbelic? este cosiderat? cea mai luxoas? sta?iune a litoralului, fiind cea mai c?utat? de turi?ti. În 1927 Eforie Sud devine independent? de comuna Tuzla, de care fusese pân? atunci pendinte, fiind recunoscut? sta?iune balnear? în 1928 ?i deveind ora? în 1929. Actualmente, îmreun? cu Eforie Nord, din punct de vedere administrativ, formeaz? ora?ul Eforie cu re?edin?a la Eforie Sud.

 

Capitala vacan?elor estivale ale tineretului , Costine?ti se afl? în perimetrul satului cu acela?i nume, la 31 km de Constan?a, pe malul m?rii.Situat? în zona limanuluii fluvio-maritim Costine?ti, la cp?tul unei v?i lungi ?i pu?in adânc?, fiind azi cel mai mic dintre lacurile situate la sud de Capul midia, sta?iunea dispune azi de dot?rice pot rivaliza cu ale celor mai moderne sta?iuni de odihn? ?i agrement din întreaga Europ?.

Satul Costine?ti ?i satul Schitu au fost întemeiate în ultimul deceniu al secolului XIX de c?tre coloni?ti germani care, în mijlocul unei regiuni lipsite de surse de ap?, construiesc ?i încep cultivarea ogoarelor, proprietatea fiind a lui Emil Costinescu care o cump?rase de la Vasile   Kog?lniceanu, fiul lui Mihail Kog?lniceanu.   În iunie 1949 începe amenajarea primei tabere de pionieri la Costine?ti, apoi în 1956 de inaugureaz? tab?ra interna?ional? a studen?ilor, “Tab?ra Albastr?” ?i din anii 60 ai secolului trecut dateaz? începerea primelor cl?diri propriu-zise. La aceast? dat? sta?iunea Costine?ti este un fenomen estival unic în Europa, loc de desf??urare a numeroase manifest?ri cultural-artistice ?i sportive.

 

Olimpul este prima dintre cele ?ase sta?iuni ale Litoralului, cuprinse între lacul Tatlageac ?i Mangalia, pe o distan?? de 18 km, ?irag de sta?iuni cunoscute sub numele de Mangalia-Nord. În zona unde se afla p?durea Comorova ?i mla?tina Comorova, între 1967-1973 s-a amenajat   aceast? înl?n?uire de sta?iuni de prestigiu interna?ional, de-a lungul unui ??rm dantelat,   cu numeroase diguri longitudinale, transversale sau în form? de Y ce protejeaz? plaja de for?a de eroziune a valurilor ?i contribuind la l?rgirea plajelor pin depunerile de nisip. Climatul este mai blând decât al sta?iunilor aflate spre nordul litoralului.

Plaja sta?iunii Olimp se întinde pe circa 500 m ?i este protejat? de trei diguri spre care coboar? sc?rile hotelurilor   Panoramic – Amfiteatru – Belvedere.

 

Neptunul este o gr?din? a Litoralului, situat între Olimp ?i Jupiter , beneficiind de bogata p?dure Comorova ?i dou? lacuri cu ap? dulce, amenajate pe fosta mla?tin?. Plaja sta?iunii Neptun este în parte comun? cu plaja sta?iunii Jupiter si este cordonul dintre fosta mla?tin? Comorova ?i mare, având o lungime de 2 km ?i o l??ime ce variaz? între 50 ?i 100 m.

Primele lucr?ri   încep în 1965, iar în iunie 1967 sunt inaugurate primele blocuri – Midia, Tomis, Histria, Callatis, Traian, Neptun, ridicate pe malul fostei mla?tini. Ast?zi sta?iunea este un adev?rat ora?, având ?i blocuri de locuit. Restaurantul “Calul Bîlan” ?i “Popasul C?prioarei”, aflat în p?durea Comorovei, nu merit? ocolite de ici un turist, ori cât de scurt ar avea sejurul pe litoral.

 

Jupiter intr? în circuitul turistic în iulie 1968, primele hoteluri fiind Atlas ?i Olimp, împreun? cu primele c?su?e ale Satului de Vacan?? Zodiac, unitatea etalon fiind complexul Paradis.

 

Aurora este cea mai mic? sta?iune diin salba de sta?iuni Mangalia-Nord. Plaja are o lungime de 500 m ?i este ob?inut? prin construirea de diguri ce au schimbat direc?ia curen?ilor maritimi, diminuând for?a ?i dimensiunea valurilor. Are zece hoteluri ?i opt restaurante, realizate în nou? luni ?i jum?tate ?i a fost inaugurat? la 1 iulie 1973. Hotelurile, cu nume de pietre pre?ioase, se încadreaz? în mediul naural ?i creaz? un ansamblu arhitectural coerent ?i unitar.   Lini?tea ce caracterizeaz? sta?iunea se datoreaz? altern?rii spa?iilor de verdea?? cu spa?iile construite, hotelul emblem? fiind Hotelul Raluca.

 

Saturn este cea mai sudic? sta?iune sezonier? a Litoralului, în prelungirea ora?ului Mangalia.21 de izvoare mezotermale sulfuroase d?ruiesc sta?iunea cu o eficien?? curativ? deosebit?. Valoarea terapeutic? a n?molului extras dinmla?tina alimentat? dee aceste izvoare – mla?tina Hergheliei Mangalia – este de trei ori mai mare deecât cea a n?molului din lacul Techirghiol.Sta?iunea intrat în circuitul turistic în vaar anului 1971, an în care intr? în func?iune hotelurile Cerna, Cleopatra, Semiramis, Narcis, Cupidon, Atena, Tosca, pentru ca în 1971 s? fie date în folosin?? cele trei hoteluri înalte din nordul sta?iunii – Sirena, Balada, Hora.

 

Mangalia , vechea cetate antic? Callatis, este amplasat? pe o falez? înalt? de 20 m ?i este ora?ul turistic românesc cel mai sudic. Plaja Mangalie, de 600 m lungiime ?i 50-150 m l??ime, are un nisip m?t?sos, foarte fin, iar apele litorale sunt de mic? adâncime pe o distan?? mare de la ??rm – sub un metru pe 200 metri llungime.

Întemeiat la sfâr?itul secolului al VI-lea îen, pe locul unei a?ez?ri getice, Acervatic, de c?tre coloni?tii greci vei?i din Haricleea Pontic?, cetatea Callatis devine un vestit centru de cultur? elenistic?. În timpul Evului Mediu, ora?ul este cunoscut sub numele de Pangala, Pangalia, apoi Mangalia, devenind un târg cu un port modest la mare. Tenta oriental? a ora?ului, c?p?tat? sub domina?ia otoman?, începe s? se estompeze spre anii 30 ai secolului trecut, pentru ca dup? al Doilea R?zboi mondial schimb?rile s? fie fundamentale, marcate de aparri?ia ?antierului Naval - primul mineralier este lansat în 1977 ), a Portului maritim dat în func?iune în 1985 , apari?ia noiloe hoteluri, a a?ez?mintelor cultural-edilitare ?i comerciaale etc.

Muzeul de Arheologie “Callatis” a fost amenajat în 1963 ?i din 1978 se mut? în actuala cl?dire.Muzeul ad?poste?te numeroase bunuri testimoniale antice, de un interes ?tiin?ific ?i expozi?ional deosebit.La sud de Parcul Stadionului se poate vedea zidul de incint? ridicat în secolele I-Ii. La marginea vesti? a localit??ii, la nord de ?oseaua Mangalia- Albe?ti se afl? necropola romano-bizantin? unnde, în cadrul unui perimetru dreptunghiular de 45 m lungime ?i 30 m l??ime au fost depistate 16 morminteîntre care mormântul cu dromos, aflat la 1,20 m sub nivel. Lungimea înc?perii acestui mormânt este de 3,60 m, l??imea de 2,30 m, iar în?l?imea de 2,18 m, camera servind mai multor înhum?ri. Accesul se f?cea printr-un canal de acces – dromos – lung de 3 m ?i prev?zut cu cinci trepte care coborau pân? la 2,20 m. Deasupra intr?rii se afl? o cruce ?i o inscrip?ie în limba greac? , scris? cu ro?u, “Doamne, ajut?-m? ?i spal?-m?.” Pe peretele de vest se afl? o alt? inscrip?ie, “Nu m? voi teme   Doamne ?i pentru c? Tu e?ti cu mine.”În subsolul hotelului “President” se afl?rezerva?ia arheologic? “President”, amenajat? în 1995, unic? în România. Geamia Esmahan-Sultan, construit? în stil maur, dateaz? din jurulnaului 1590, în jurul ei aflându-se un cimitir mahomedan. La 3 km nord de municipiul Mangaalia seafl? Herghelia Mangalia, la numai 500 m de mare. Herghelia dateaz? din 1928 ?i dispune de un hipodrom, constituind un centru de atrac?ie turistic? ?i agrement ddeosebit, permi?ând practicarea echita?iei. Complexul turistic “Comorova”, apar?inând S.C.Olimpus S.A. este amplasat în mijlocul p?durii, fiind alc?tuit din hotelul Olimpus S.A., minihoteluri, vile ?i c?su?e de vacan??, din restaurante ?i spa?ii de agrement.

 

2 Mai. Este un sat situat pe malul m?rii, la sud de municipiul mangalia ?i de lacul cu acela?i nume. Lacul mangalia a fost ini?ial liman fluvio-marin ?i s-a transformat într-un golf prin t?ierea, în 1979, y cordonului de nisip ce îl separa de mare. Are o suprafa?? dee 260 ha ?i a fost separat în partea interioar? în dou? lacuri: Limanu ?i Hagieni. Satul a Fost înfiin?at în 1887 de c?tre Mihail Kog?lniceanu, prin aducerea câtorva familii de ru?i scopi?i de la Bucure?ti, Ia?i ?i Gala?i.

La 3 km de 2 Mai se afl? Vama Veche, localitate de frontier?, amplasat? pe marginea unui larg golf maritim, cu plaj? lat? de 3+-40 m ?i lung? de 300 m.